ISTORIA

Dacia Unirea Brăila – începuturi

Dacia Brăila a luat ființă în 1922 aproximativ în același timp cu o altă echipă, Unirea. Pană în 1928 cand se realizează fuziunea între cele doua colective și apare Dacia Unirea Brăila fiecare a participat separat, în campionatul regional. În anul 1929 Dacia Unirea Brăila are urmatorul 11 de baza: Padimatopol (Capreanu)-Stanciu, Vasiliu, Leu (Săvulescu), Fritz, Grigoriu, Anastasiu, Leșu, I. Goldenberg, Teodorescu (Frățescu, Cavadia, Geller, Munteanu). În sezonul 1929-1930 echipa câștigă turneul regional și se califică în turneul final al campionatului național fiind eliminată de Juventus București (campioana din acel sezon) cu scorul de 16-0.

Lotul a fost completat cu: Hagiopol, Redea, Vintea, Olteanu, Tănăsescu, Zimrea, Motoroi. În 1938-1939 revine la numele de Dacia Unirea și în Divizia B ocupă locul 5. În 1939-1940 termină campionatul pe locul 3 în Divizia B și ajunge în semifinalele Cupei României (elimina pe AMEFA Arad 2-1, FC Olimpia Satu Mare 2-1 Victoria Cluj 2-1) unde este învinsă cu greu de către Rapid București cu scorul de 2-0.Aceasta marchează șapte prezențe divizionare antebelice: cinci au fost în Divizia B, între 1934–1937, 1938–1940 și două în primul eșalon, 1937–1938 ^[3] , 1940–1941^[4], numele echipei și al clubului schimbându-se de câteva ori: DUIG (Dacia Unirea Ignatz Goldenberg) în 1937, Dacia Unirea în 1938 și FC Brăila în 1940. În aniirăzboiului, a activat în „Cupa Eroilor”, iar după război, cu numele inițial Dacia Unirea, a participat la o singură ediție a fostei Divizii C (1946–1947), după care a dispărut din nomenclatorul divizionar. Dintre jucătorii utilizați în perioada de vârf a echipei sunt de menționat: I. Goldenberg, Traian Tomescu, N. Stanciu, Hagiopol, Șaramet, Weiss, Cavadia, Bonațiu, V. Pop, Negrescu, Drăghicescu, Pascalide, D. Stanciu și Wetzer IV (fratele celebrului Rudolf Wetzer).

În anii de dupa război FC Brăila dispare (ca și cealaltă echipă brăileană Franco-Română) de pe firmamentul divizionar, încercările de reorganizare pentru afirmarea fotbalului brăilean rămânând fără efect. În circuitul competițional republican apar sporadic Progresul (locul 7 în Divizia C 1948-49) Metalul (locul 16 în 1953 și 13 în 1954 în Divizia B), Energia (locul 11 în 1956 în Divizia C), Dinamo (locul 2 în 1957-58, Divizia C) Industria Sârmei (locul 4 în 1958-59 – Divizia C).

În campionatul divizionar B sezonul 1960-1961 își face apariția CSM Brăila, o prima încercare de concentrare a forțelor pe plan local (locul 7 în 1960-61, și 8 în 1961-62). În anul urmator devine Progresul care ocupând locul 11, retrogradează în Divizia C, fiind retrogradată de FRF pentru întrebuințarea de mijloace nepermise pentru câștigarea unor jocuri, alături de echipele Prahova Ploiești, Carpați Sinaia, și IMU Medgidia.

În 1963 își schimbă numele în Laminorul, câștigă una dintre seriile Diviziei C, seria Est și revine în Divizia B. Din păcate nu se menține decât patru sezoane, de fiecare dată având altă denumire:Laminorul locul 6, Constructorul locul 6 și Progresul locul 6 și locul 13, la sfârșitul sezonului 1966-1967, retrogradând în Divizia C, unde dupa numai un sezon se întoarce în eșalonul secund, unde va evolua pentru urmatoarele 22 de sezoane. În această perioadă (1963-1965) echipa era condusă de antrenorul Economu și jucătorii: Rădoi, State, Buterez, Teodorescu, Cazan, Iuhasz, Gheorghiță, Ionescu, Urmeș, Balaban, Turcu, Iancu, Ciupitu, Oprea, Stoian. De aici înainte Progresul devine una dintre cele mai puternice divizionare B, ocupând în ordinea anilor urmatoarele locuri în clasamentul primei serii: 8 (1968-69), 5 (1969-70), 4 (1970-71), 6 (1971-72), 15 (1972-73), 8 (1973-74) 2 (1974-75, an în care clubul revine la denumirea FC Brăila), 2 (1975-76), 9 (1976-77), 6 (1977-78), 10 (1978-79 când echipa devine FCM Progresul Brăila), 14 (1979-80), 8 1980-81), 9 (1981-82), 6 (1982-83), 10 (1983-84 și 1984-85), 7 (1985-86), 3 (1986-87 și 1987-88) și 2 (1988-89).

Începând de la data de 21 august 1974 echipa se muta de pe stadionul Progresul pe Stadionul Municipal, cu o capacitate de 30 000 de locuri.

În Cupa României sezonul 1970-71 dupa eliminarea divizionarelor A CS Jiul Petroșani (2-1) și SC Bacău (0-0) Progresul Brăila ajunge în sferturile de finală ^[5] unde este eliminată de către Dinamo București într-o dublă manșă (0-0 și 1-4).

În sezonul 1977-78 este atinsă din nou faza sferturilor de finală ^[6], victorii cu FCM Târgoviște (1-0) și Poli Timișoara (3-1) și eliminare în fața lui Poli Iași (1-2).

[modificare]Perioada FCM Progresul Brăila – 1978-1991

Echipa în 1993

În anul 1978, FC Brăila își schimbă denumirea în Fotbal Club Muncitoresc Progresul Brăila (FCM Progresul Brăila), denumire ce o va purta timp de 13 sezoane până în anul 1991. Din cele 13 sezoane, FCM Progresul Brăila a participat în 12 sezoane ale Diviziei B și 1 sezon în Divizia A, în 1990-1991, dupa acest sezon echipa revine la denumirea istorică Dacia Unirea Brăila.

Într-un meci amical jucat în februarie 1990 FCM Progresul Brăila învinge campioana țării și finalista CCE Steaua Bucuresti (pentru care evoluau jucatori ca Silviu Lung, Dan Petrescu, Marius Lăcătuș , Gheorghe Hagi, Ilie Dumitrescu) cu scorul de 2-1, goluri marcate de Titirișcă și Viorel Radu.

Anul 1990 aduce o mare bucurie în sufletele suporterilor brăileni: după jumătate de secol Brăila este din nou în prima liga! A fost o lupta în trei cuGloria Buzău și Oțelul Galați, promovarea fiind obținută la golaveraj. În ultima etapă Progresul Brăila – CSM Râmnicu Sărat 3-0. Foarte important a fost meciul câștigat la Galați în fața Oțelului (1-0) prin golul marcat de Marian Ivan.

Pe teren propriu au fost câstigate toate meciurile, golaverajul general fiind 57-4. Autorii acestei performanțe au fost: Dinu, Costel Brătianu, Rusu,Vasile Darie (capitanul echipei), Minciu Sandu, Marius Stan, Titirișcă, Drăgoi, Popescu, Marian Ivan, Petrache, V.Radu, Adrian Baldovin, Fătăliga, Negoiță, Marin, Aurelian Stamate, Pascu, Săvescu, Radulescu, Vasile Brătianu, Muscă; Antrenori Bujor Hălmăgeanu și Ionel Iuga, (Vasile Grosu).

În primul an de Divizia A startul a fost greoi: prima victorie a fost obținută în etapa cu numarul 8 contra celor de la U Cluj (3-1) după care au urmat și altele printre care și cea cu Rapid (1-0). Un punct surprinzător a fost obținut în deplasare la Dinamo (0-0). După turul campionatului echipa ocupă locul 15 cu 13 puncte. În retur Steaua București nu a reușit să câstige la Brăila (1-1) iar prima victorie în deplasare a venit tot la Cluj (1-0). Campioana din anul precedent Dinamo București a fost și ea învinsă (2-1) dupa ce la pauza oaspeții erau în avantaj.

[modificare]Perioada Dacia Unirea Brăila 1991-2006

Stema echipei în perioada 1991

Sezonul urmator a adus schimbarea numelui în Dacia Unirea și al sponsorului principal care a devenit concernul Braigal înlocuind uzina Progresul. Startul de campionat a fost din nou mai greoi dar a fost învins Rapidul în etapa a V-a (1-0). Turul s-a încheiat cu o situație grea locul 15 cu doar 12 puncte unul mai mult decat ultima clasată Sportul Studențesc. În pauza competițională antrenor a fost numit Dumitru Dumitriu și rezultatele au început să se vadă. Dacia Unirea a devenit o echipa temută pe orice arenă din țară. În deplasare s-a realizat o frumoasă serie de victorii la Universitatea Craiova (2-0), FC Argeș Pitești (2-1), FCM Bacău (1-0) și în Regie (1-0). Pe Municipal Steaua (0-0) și Dinamo (1-1) nu au reușit să se impună. Ultima etapa a adus o victorie frumoasa cu Poli Timișoara(4-0) și cea mai bună clasare din istoria clubului – locul 6! Interesant este un clasament al acestui retur excelent în care echipa din Brăila se afla pe podium cu 23 de puncte fiind depașită doar de Dinamo (25) și Steaua (24).

În Cupa României dupa victoriile cu Mureșul Toplița (1-0) și Rapid (1-0), Dacia Unirea a fost eliminată intr-o dublă manșă de Universitatea Craiova (1-0 și 0-2) în sferurile de finală.

De asemenea clubul brăilean a participat și în Cupa Balcanică fiind eliminat într-o dublă manșa de catre Etar Tarnovo (Bulgaria). Începutul anului a consemnat și convocarea a 3 fotbaliști brăileni la loturile naționale Vasile Brătianu și Costel Luca (Romania B) iar Vasile Matincă la lotul de tineret.

În campionatul urmator apare și primul jucator străin din istoria clubului albanezul Arben Minga. Campioana Dinamo nu reușește nici de data această să învingă la Brăila (1-1) iar în alt meci se salveaza un punct prin doua goluri înscrise în ultimul minut împotriva Universității Craiova (2-2). După un arbitraj controversat Steaua castigă la Brăila (3-1). Etapele se scurg previzibil cu victorii acasă și înfrangeri în deplasare. Cu două etape înainte de final se obține un meci egal la FCM Bacău rezultat ce va duce la retrogradarea echipei gazdă (1-1). Echipa a fost la un pas de o tragedie dupa meciul pierdut la Ploiești (0-2) când autocarul echipei s-a răsturnat între Mizil și Buzău. Din fericire nu au fost victime.

În Cupa României Dacia Unirea Brăila ajunge în Finală ^[7]! 3000 de suporteri brăileni au luat locul în tribunele Stadionului Național la ora startului finalei contra echipei Universitatea Craiova cel mai important meci din istoria clubului. În mod ciudat arbitru a fost ales Mircea Salomir cel care arbitrase și meciul de la Baia Mare. În chiar minutul 2 al finalei a avut loc o grava greșeala de arbitraj. Drăgoi a fost agățat de portarul Lung în careu dar nu s-a acordat penaltyul cuvenit! Jocul a continuat cu atacuri ale craiovenilor și apărare grupată și contratacuri fulger de cealălta parte. Minutul 18 a adus eliminarea lui Matinca dupa un conflict al acestuia cu Cristescu în urma căruia se impunea o dublă eliminare. La pauza scorul a ramas alb. Minutul 75 a fost crucial pentru soarta meciului: Brătianu a plecat cu mingea la picior din propriul teren a driblat tot ce a ieșit în cale și din colțul careului de 16 m a centrat cu stângul pe jos în fața porții. Din partea opusă a venit în viteză Baldovin care din 6 m a trimis în plasa laterală. Zece minute mai târziu reduta brăileana a cedat și Vasc a deschis scorul. Pe final Gheorghe Craioveanu a dublat avantajul Universității iar Emil Săndoi a fost grav accidentat dupa un contact cu Petrache.

Al patrulea sezon consecutiv în prima ligă a început cu rezultate obișnuite punctele fiind câștigate doar pe teren propriu. Meciul cu Oțelul Galați a fost câstigat în minutul 90 (1-0), iar Luca a înscris de 3 ori în poarta Progresului București (4-0). Cu victorii pe teren propriu turul a fost încheiat pe un liniștit loc 11 și totul parea ok. Dezastrul a început însa dupa meciul pierdut pe teren propriu cuGloria Bistrița (2-4) dupa care Ioan Sdrobiș și-a dat demisia. Meciul de la Galați a fost pierdut la mare lupta (3-4) ca și cel de la București cu Progresul în care gazdele au întors scorul (1-2). O noua lovitură a venit de la Poli Timișoara care a învins la Brăila (0-3). Pe final ca o palida consolare a fost câștigat meciul cu Dinamo (1-0) iar ultima etapă a adus o înfrangere categorică în fața campioaneiSteaua(2-5).

Anul 1993 a adus primul transfer în străinatate din istoria clubului: Luca a plecat la Samsunspor iar Vasile Brătianu a fost desemnat de ancheta postului Radio România Actualități al III- lea fotbalist din campionatul intern. De asemenea în acest an echipa de juniori II antrenată de Dumitru Bulancea a fost vicecampioană națională.

Stema echipei în perioada 1995

În urmatorul an Dacia Unirea antrenată de Virgil Dridea a luptat pentru revenirea pe prima scena cu echipa Selena Bacău. Dupa tur diferența de 7 puncte în favoarea echipei din Bacău părea decisivă. Meciul direct de la Brăila a găsit însa cele doua echipe la egalitate de puncte. În fața unui stadion arhiplin Dacia a învins cu 2-0 și părea favorită la promovare. Visul s-a năruit însa la Iași unde în urma scandalului Trifina-Cananau echipei brăilene i-a fost interzisă promovarea. Tot pe locul II a fost încheiat și campionatul urmator(1995-96)^[8] de această dată câștigatoarea seriei fiind formația din Târgoviște cu doar un punct avans. Promovarea a fost pierdută pe final în deplasarea de laCaracal(2-3) în fața unei echipe ce avea să retrogradeze. Sezonul urmator a fost încheiat pe locul III. Demn de remarcat este faptul că în acești trei ani echipa brăileană nu a pierdut niciun meci pe teren propriu!

Acest lucru s-a întamplat în sezonul urmator (1997-98) în fața echipei Nitramonia Făgăraș (0-3). A fost un sezon greu în care echipa s-a salvat de la retrogradare în ciuda condițiilor grele (locul 13). În lipsa unui sponsor dezastrul nu a mai putut fi evitat în sezonul urmator (1998-99) ^[9]. Acesta este fără îndoială cel mai negru din istoria clubului lotul fiind format doar din juniori. Infrângerile umilitoare au curs una după alta, echipa adunând doar 10 puncte și primind 125 de goluri.

Astfel dupa 40 de ani formația brăileană revenea în Divizia C. Desfiintarea echipei părea iminenta dupa 7 etape ea ocupând ultimul loc cu doar un punct. In acest moment clubul a fost preluat de omul de afaceri de origine turcă Husseyn Tekynalp. Până la finalul sezonului s-a dus o lupta grea pentru rămanerea în divizie deși pe teren propriu nu s-au mai pierdut puncte. Emoțiile au fost risipite abia în ultima etapă dupa egalul de la Constanța în fața echipei Portul (2-2). Cu doar un punct peste prima retrogradată Dacia termina pe locul 10.

Sezonul 2000-2001^[10] echipa era antrenată de Mihai Ciobanu și după un duel cu Gloria Buzău, Dacia Unirea reușea să revină în Divizia B. Decisiv a fost meciul din retur de la Buzau (0-0) în care portarul Mirică a apărat un penalty. Frunză a fost golgheterul campionatului cu 19 goluri.

Lotul care a obtinut promovarea: Bratianu I, Mirica, Ivan, Bratianu II, Braguta, Baboi, Radulescu, Tanase, Bulancea, Frunza, Stoian, Buteseaca, Rotaru, Bandarica, Vioreanu, Balta, Stanciu, Munteanu, Ghioca, E.Cristian, State, V.Stan, Grosu.

În sezonul 2003-2004 Mihai Ciobanu revine la Brăila încercand promovarea în prima ligă. Startul este bun Dunărea Galați este umilită pe Municipal (9-2). Echipa FC Vaslui se dovedește însă mai constantă și câștigă seria. Dacia Unirea termină pe locul 4. În Cupa României Rapidul este eliminat de golul lui Buteseacă (1-0) în fața unui stadion arhiplin. În optimi pe terenul Conpet din Ploieștieste eliminată și formația Apullum Alba Iulia (2-0). Aventura din cupa se încheie în sferturi într-o dublă manșă contra lui Dinamo (0-2 și 0-1).

Stema echipei în perioada 2005

[modificare]Perioada CF Braila – 2006-2012

Sezonul 2006-2007 este unul dezastruos, Dacia Unirea încheie sezonul pe ultimul loc și retrogradează pentru a doua oara în ultimii 10 ani în Liga a III-a. ^[11]

Sezonul 2007-2008 este unul dificil. Echipa își schimbă numele în CF Brăila și devine societate pe acțiuni. Sunt datorii mari de plătit, situația financiară nepermițând transferuri. Se mizează pe un lot format din jucatori localnici iar antrenor este Vasile Darie. În plus se pornește la drum cu un handicap de 3 puncte pentru neîndeplinirea baremului în sezonul anterior iar programul este greu, primul meci acasă fiind cu cea mai puternică echipă din serie Cetatea Suceava (0-3). Cu toate acestea echipa încheie pe locul 9.

Lotul de jucatori care a terminat pe locul 9 nu se dovedește suficient de puternic pentru a promova în sezonul 2008-2009. Asta deși Mihai Ciobanu revine pentru a III-a oară la Brăila. În momentul în care șansele sunt ratate el părăsește echipa pe cale amiabilă antrenor principal redevenind Vasile Darie. La final CF Brăila se poziționează pe locul 8.

Mult dorita revenire în Liga a II-a va fi obținută în sezonul 2009-2010 sub conducerea antrenorilor Vasile Darie (tur) și Daniel Timofte (retur). ^[12] Principalele contracandidate la câștigarea seriei CS Panciu, Petrotub Roman și FC Politehnica II Iași nu au reușit să țină pasul cu CF Brăila cedând una câte una lupta. Nelu Buca a fost golgheterul echipei și al seriei cu 25 de goluri. O frumoasă performanță a reușit și echipa de juniori B (antrenor Teodor Cătălin) care a ajuns până în turneul semifinal.

Dar iata și lotul care a obținut promovarea (cifra din paranteză reprezintă numărul de jocuri): Portari – Cristian Mitrea (17), Anton Ilie (14), Paul Botaș (1); Fundași – Gabriel Bosoi (30), Cristian Gurguiatu (27), Cosmin Necoară (25), Victor Olenic (20), Ionuț Șerban (20), Moldoveanu (14), V.Nicolae (7), Bălan (3); Mijlocași – Robert Stancioiu (30), Ndigwe (29), Iosofache (26), Alin Pânzaru(26), Dragus (17), Stanciulescu (12), Oprea (10), V.Gheorghe (10), George Pungă (9), Tudor (3), Pascu(3); Atacanți – Badea (29), Nelu Buca (27), Panait (22), Cazan (11), Henry (7), Lupu (2).